Acestea pot fi situaţii izolate, deoarece în cele mai multe cazuri utilizarea în exces a aditivilor sau utilizarea unor substanţe neautorizate nu se evidenţiază în nici un fel, iar consumatorul nu are de unde să ştie care este adevărul.
     În conformitate cu OG 21/1992, principalele drepturi ale consumatorilor sunt:
     a. de a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea, ori să le afecteze drepturile şi interesele legitime;
     b. de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în calitatea lor de consumatori
     Organizaţiile mondiale de sănătate fac liste cu cei mai periculoşi aditivi prezenţi în produsele alimentare. Majoritatea ţărilor care-i folosesc sunt conştiente de nocivitatea lor şi fac, sau au făcut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piaţă. in SUA, Canada, multe ţări din UE, unele state din fosta Uniune Sovietică, Japonia etc., aditivii alimentari consideraţi ca fiind cancerigeni, mutageni, care împiedică dezvoltarea şi creşterea normală a copiilor etc., au fost deja interzişi. Legislaţia română în vigoare autorizează folosirea acestor aditivi în tehnologiile alimentare, în baza Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 975/1998.
     Gravitatea situaţiei este arătată şi de studiile care au demonstrat că, în ţările dezvoltate, aditivii sunt a treia cauză a mortalităţii, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele de circulaţie, iar acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă, atât timp cât în România principalele cauze ale decesului sunt bolile aparatului cardiovascular, tumorile şi bolile aparatului respirator.
     în sprijinul acestei afirmaţii, vom prezenta în continuare câteva dintre părerile specialiştilor legate de acest subiect.
     Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a realizat un amplu studiu prin care încearcă se demonstreze atât partea pozitivă, cât şi cea negativă a E-urilor. Paul Piscoi, coordonatorul proiectului, arată că, spre exemplu, nitriţii în combinaţie cu sarea sunt folosiţi pentru a opri dezvoltarea sporilor bacteriilor care provoacă botulismul. Ei sunt folosiţi pentru a aroma şi fixa culoarea cărnii roşii, a cărnii de pasare şi de peşte. insă, aceştia pot reacţiona cu anumite amine pentru a forma nitrozamine, multe dintre acestea provocând cancer.
     De foarte multe ori, lumea medicală a atras atenţia asupra faptului că aceşti aditivi alimentari pot pune în pericol sănătatea populaţiei. Astfel, "aditivii artificiali se înscriu în categoria substanţelor toxice, fiind factori chimici de risc. Utilizate repetat sau într-o cantitate peste limita maximă admisă, aceste substanţe pot declanşa anumite tipuri de cancer, cel mai frecvent cancerul digestiv", explică dr. Florinel Bădulescu, medic specialist oncolog.
     Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, consideră creşterea alarmantă a incidenţei diferitelor forme de cancer e strâns legată de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de răspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor. "Una e să mănânci un măr şi cu totul altceva e să bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnalează prof. dr. Mencinicopschi. "Este bine să ne ferim de toate E-urile, dar mai ales de conservanţii sintetici, de coloranţii sintetici şi de aditivii care accentuează gustul. Din păcate însă, nu prea mai există alimente care să nu conţină E-uri." Domnia sa atrage atenţia, totodată, asupra mezelurilor, băuturilor aşa-zis răcoritoare şi preparatelor conservate cu substanţe chimice, în special supele la plic şi produsele afumate. "Faptul că alimentaţia este proastă produce în rândul populaţiei un adevărat genocid, unul lent, care nu apare la suprafaţă, acut. Efectele sunt devastatoare în schimb şi se văd în timp."
     Oficiul Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană a întocmit o listă cu cei mai periculoşi aditivi prezenţi în produsele alimentare. Aceştia sunt consideraţi cancerigeni şi sunt interzişi în foarte multe ţări, dar conform legislaţiei în vigoare din ţara noastră sunt autorizaţi să fie folosiţi în tehnologiile alimentare: E102, E123, E131, E211, E213, E214, E250, E251, E252, E330, E621, E951.

     Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Düsseldorf – Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compuşi toxici sau cancerigeni. Aproape toţi aceşti compuşi pun într-un real pericol organismul. Prezentăm în continuare, lista "E"-urilor considerate de specialiştii oncologi drept deosebit de periculoase.
     - Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477
     - Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124
     - Adaosuri toxice:
     - produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224
     - afectează tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466
     - produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233
     - suprimă din organism vitamina B12: E 200
     - cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanţi din margarină)
     - atacă sistemul nervos: E 311, E 312
     - produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lămâie cel mai periculos adaos cancerigen)
     - Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 621 (glutamatul de sodiu).

     Pe o altă listă de pe site-ul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului găsim coloranţii interzişi deja în Occident, din raţiuni medicale: E-102 Tartrazină, E-104 Galben de chinolină, E-107 Galben 2G, E-110 Galben oranj S, E-120 Acid Carminic, E-121 Orceină, E-122 Azorubină, E-123 Amarant, E-124 Roşu ponceau, E-127 Eritrozina, E-128 Roşu 2G, E-129 Roşu AC, E-131 Albastru V, E132 Carmin Indigo, E133 Albastru briliant, E142 Verde S, E151 Negru Briliant, E153 Cărbune vegetal, E154 Maro FK, E155 Maro ciocolatiu.

     Deşi România urmează regulile UE în privinţa aditivilor permişi, uneori mai rămâne în urmă. Astfel, în Europa, patru aditivi alimentari au fost interzişi, fiind catalogaţi ca pesticide, dar în ţara noastră continuă să fie utilizaţi: E 230 Difenil fenol, E 231 Ortofenilfenol, E 232 Ortofenilfenol de sodiu, E 233 Tiabendasol – fungicid. Aceştia se prezintă sub formă de pudră albă, folosită mai ales împotriva mucegaiului Penicillium care creşte pe citrice, mere, pere. Sunt foarte solubile în apă şi sunt folosite pentru pulverizarea fructelor sau imersarea lor (tiabendasol se foloseşte doar în soluţie). Penetrează încet coaja şi sunt prezente în fruct. Nu se elimină la o simplă spălare. Producătorii din ţările de origine au afirmat că în ţările lor nu există obiceiul de a consuma coaja citricelor şi au considerat binevenită tratarea lor. Testele pe animale de laborator care au ingerat cantităţi importante din aceste substanţe au constatat sângerari ale organelor interne (aceste informaţii au fost obţinute dintr-un articol de pe site-ul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului).
     Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România este recunoscută ca fiind de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 1106/2005 din 22/09/2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 884 din 03/10/2005.
     în H.G. 166/2001, prin care se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, se stipulează sarcinile acesteia, printre care amintim:
     - armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorului;
     - desfăşurarea unor activităţi de informare, consiliere şi educare a consumatorilor; editarea de publicaţii de specialitate în domeniul protecţiei consumatorilor;
     - dezvoltarea de activităţi de informare şi educare a cetăţenilor în legatură cu drepturile pe care le au în calitate de consumatori;
     - informarea permanentă a consumatorilor asupra produselor care prezintă riscuri pentru sănătatea şi securitatea lor.

     Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului, organizaţie nonguvernamentală din România care activează în scopul protejării drepturilor şi intereselor consumatorilor, organizaţie afiliată la Consumers International, semnalează pericolul folosirii aditivilor alimentari în exces. Cu toate acestea, pentru a exemplifica lipsa de interes a autorităţilor române faţă de acest subiect, vom cita dintr-un articol de pe site-ul acestei organizaţii, articol în care se explică necesitatea folosirii aditivilor alimentari, dar şi pericolul folosirii acestora: "aspartamul (de 200 de ori mai dulce ca zahărul: E 951) a fost testat aproape un deceniu înainte de a fi acceptat. El conţine aminoacidul fenilalanină; 1 din 20.000 de copii se naşte cu un defect genetic care nu-i permite să metabolizeze acest aminoacid. Din această cauză, produsele care conţin aspartam trebuie să aibă pe etichetă o menţiune care să specifice folosirea acestuia. insă numai oamenii care au intoleranţă la fenilalanină trebuie să evite aspartamul. Un exemplu amuzant care certifică lipsa de periculozitate a aspartamului spune că, pentru a atinge limita periculoasă, ar trebui să bem zilnic patru litri şi jumătate de băuturi îndulcite cu aspartam". Pentru o comparaţie, avem părerea unor specialişti din UE şi SUA: aceştia consideră aspartamul una dintre cele mai periculoase substanţe de pe piaţa alimentară, notat cu E 951. Cu toate acestea, îl găsim în foarte multe produse dulci: prăjituri, gumă de mestecat, napolitane, creme. Au fost raportate 90 de simptome ca urmare a folosirii acestei substanţe, printre care: cefalee, spasme cerebrale, îngrăşare, insomnie, tulburări de vedere, scăderea auzului, tulburări de memorie, oboseală, palpitaţii. De asemenea, aspartamul are un rol important în declanşarea unor tumori cerebrale, a sclerozei multiple, epilepsiei, bolii Alzheimer, cancerului, malformaţiilor şi a diabetului. Se găseşte pe lista cu cei mai periculoşi aditivi alimentari întocmită de Oficiul Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană. Conform specialiştilor, nocivitatea acestuia este dată şi de faptul că este foarte concentrat. De asemenea, E954 Zaharina, de 500 de ori mai dulce ca zahărul, poate să provoace cancer de vezică şi tendinţă de hipertrofiere a celulelor (conform Ordinului comun MSF/MAAP Nr. 438,18 iulie/Nr. 295, 12 iulie 2002). Ne punem întrebarea firească: taumatina (E 957), de 2-3000 de ori mai dulce ca zahărul, ce efecte are?

     Efectele aditivilor alimentari asupra sănătăţii consumatorilor sunt încă insuficient cunoscute, mai ales în ceea ce priveşte influenţa în timp (efecte mutagene...). Toate aceste aspecte au determinat Asociaţia Consumatorilor Americani să facă următoarele recomandări:
     - menţionarea aditivilor utilizaţi pe ambalajul produsului
     - interzicerea nitraţilor şi nitriţilor de sodiu, ale căror efecte sunt dovedite
     - repunerea în cercetare a tuturor aditivilor alimentari.

     Problema cea mai gravă la nivelul ţării noastre este considerată a fi lipsa de informaţie a consumatorilor. Astfel, într-un sondaj de opinie naţional efectuat de Metro Media Transilvania referitor la protecţia consumatorului a fost pusă întrebarea "Ce reprezintă codul E atunci când apare pe un produs alimentar?". Rezultatele sondajului au fost următoarele: 2% au răspuns afirmativ pentru "aditivi alimentari" (până la 100 % au dat răspunsul NS/NR); 10% - substanţe chimice dăunătoare; 4% - emulgatori; 3% - substanţe toxice, nocive; 1% - adaosuri chimice; 3% - substanţe cancerigene; 0% - coloranţi; 1% - conservanţi; 2% - E-uri; 1% - Euro, Europa, produs fabricat în Europa; 1% - expirat, termen de valabilitate; 1% - că nu-i bun; 1% - vitamină; 1% - substanţe sintetice; 1% - stabilizatori, amelioratori; 2% - altceva. Sondajul s-a efectuat în martie 2003 pe un eşantion de 1231 de persoane, considerat reprezentativ la nivelul întregii ţări, eroarea maximă fiind de +/- 2,8%, iar rezultatele acestuia se află pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.
     Consumul îndelungat de alimente care au în compoziţie aditivi obţinuţi pe cale sintetică supune organismul la un adevărat bombardament chimic care afectează organele interne. Pentru a se apăra, acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, care în cele din urmă participă şi ei la vătămarea organelor. Pe termen lung, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabilă a sistemului imunitar, imposibilitatea organismului de a se apăra, apariţia unor tumori maligne sau benigne, disfuncţii ale organelor interne. Studiile de specialitate arată că sunt câteva produse a căror folosire îndelungată favorizează crearea unui astfel de dezechilibru în organism. Folosirea lor întâmplătoare, pentru o perioadă limitată de timp, nu are efect dăunător. Acestea sunt (în ordinea periculozităţii pe care o prezintă): margarina, supele concentrate, guma de mestecat, băuturile răcoritoare, mezelurile, muştarul, dulceţurile, chipsurile.


     În numărul nostru viitor, vom continua acest serial cu publicarea unor studii de caz aplicate, astfel încât să demonstrăm gradul de pericol pe care-l prezintă pentru sănătate consumul unor produse foarte cunoscute pe piaţa românească.
     Le mulţumim colaboratorilor noştri care ne-au oferit informaţii şi date pentru acest material.